Gânduri de parfum

Te-ai trezit dimineaţa, te-ai spălat pe faţă şi pur şi simplu simţi nevoia de parfum. Acel parfum care te face să arăți bine. Deşi afară plouă şi cuvintele zilei se adună toate în mintea ta... încerci să faci ordine, să le pui cap la cap... nimic... nu iese! Mirosul de cafea a fost înlocuit cu un suc carbogazos energizant... deşi ştii că nu este bine şi o să te doară stomacul toată ziua, insişti... funcţionează totul prea încet...

Mă mir până şi eu cum ai reuşit să nu te schimbi de cel puţin 3 ori înainte să ieşi pe uşă, cum machiajul ţi-a reuşit din prima... interesantă zi deşi ploioasă... cred că aşa o să fie câteva zile! Cel puţin în sufletul tău!

Deşi tu te bucuri în fiecare zi când ieşi din scara blocului de aerul curat, ieri ai uitat să respiri, ai uitat să ridici privirea la cer şi să mulţumeşti! Urci în maşină... încă un strop de parfum... muzică... cauţi ceva... nici tu nu ştii ce... dar cauţi... şi aşa rămâi ani de zile căutând parfumul perfect care te face să-ți energizezi simțurile şi într-o zi să poţi spune cu toată inima... Mulţumesc!

Desculţă printre spini

Alergam desculţă printre spini

nici eu nu mă mai cunoşteam.

M-ai prins de mână

te-ai uitat fix în ochii mei.

În clipa aceea ştiam cum mă cheamă

ce vreau, de unde am venit

şi unde o să merg.

M-am plimbat apoi noaptea

cu tine de mână şi visam

cu ochii deschişi.

M-ai adunat de pe un câmp

plini de cactuşi siberieni,

mi-ai spus că stelele au

fost create pentru cei care

le privesc cu ochii îndrăgostirii.

La-nceput îţi era dor de mine

zburai către norul meu ca să mă vezi,

să mă ţii de mână, să mă priveşti în ochi.

Apoi, eu am ştiut ce-i mai bine

când, unde şi cum să te dezamăgesc.

Aşa am pierdut tot!

M-ai pedepsit, am plâns, sufăr

dar “iartă -mă” este uşor de spus.

Într-o zi toate florile

or să ţi se pară mai frumoase

...şi mă vei iubi!

Ești curcubeu pentru un copil

Să crezi într-o poveste frumoasă, să visezi cu ochii deschişi, să ai sufletul blând şi toate te vor îmbrăţişa. Aceste frumoase energii s-au întâmplat şi în 1 iunie la Spitalul de copii Braşov. Carmina Nicolescu a crezut. Totul a pornit de la gipsul fiului ei mai mic... ore de aşteptare... şi o privire amestecată cu nelinişte a fost aţintită în parcul din curtea spitalului. Restul a venit de la sine... peste 50 de oameni cu suflete frumoase, donaţii, culori, băncuțe, jucării, inspiraţie, soare, încrederea că putem schimba câte puţin lumea. Împart cu voi momentul acesta... amestec cu voi culorile copilăriei într-un loc care acum nu mai este atât de trist! 

Fiți și voi culori de curcubeu! Nu ne oprim aici... 

Join 

https://www.facebook.com/groups/1445760639070106/?fref=ts