Alergam desculţă
printre spini
nici eu nu mă mai
cunoşteam.
M-ai prins de
mână
te-ai uitat fix
în ochii mei.
În clipa aceea
ştiam cum mă cheamă
ce vreau, de unde
am venit
şi unde o să
merg.
M-am plimbat apoi
noaptea
cu tine de mână
şi visam
cu ochii
deschişi.
M-ai adunat de pe
un câmp
plini de cactuşi
siberieni,
mi-ai spus că
stelele au
fost create
pentru cei care
le privesc cu
ochii îndrăgostirii.
La-nceput îţi era
dor de mine
zburai către
norul meu ca să mă vezi,
să mă ţii de
mână, să mă priveşti în ochi.
Apoi, eu am ştiut
ce-i mai bine
când, unde şi cum
să te dezamăgesc.
Aşa am pierdut
tot!
M-ai pedepsit, am
plâns, sufăr
dar “iartă -mă”
este uşor de spus.
Într-o zi toate
florile
or să ţi se pară
mai frumoase
...şi mă vei
iubi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu